Cazul depozitului logistic Lidl de la Cârcea, scos la iveală în premieră de publicația Indiscret.ro, ar putea să facă pasul de la o simplă dispută administrativă la una de natură penală. Jurnaliștii G4Media scriu că procurorii DNA au solicitat Ministerului Apărării documente din dosarul civil privind autorizația de construire a depozitului Lidl de la Cârcea. Informația a fost confirmată de MApN pentru publicația citată, ministerul precizând că nu poate oferi însă detalii suplimentare privind obiectul sau părțile din dosarele penale existente, nefiind parte în acestea. Faptul că DNA solicită documente nu înseamnă stabilirea unei vinovății. Dar înseamnă că povestea depozitului logistic de la Cârcea intră într-o etapă nouă, în care nu se mai discută doar despre urbanism, avize și expertize, ci și despre felul în care au fost luate decizii cu impact asupra unui obiectiv strategic.
În paralel, Tribunalul Dolj judecă din nou solicitarea MApN de anulare a autorizației de construire emise în 2021, act care a permis ridicarea depozitului logistic la aproximativ doi kilometri de radarul militar de la Cârcea, obiectiv despre care ministerul susține că deservește și NATO.
Un caz deschis de Indiscret.ro
Înainte ca subiectul să ajungă în presa națională, Indiscret.ro a publicat primele informații despre controversata investiție de la Cârcea și despre problemele generate de apropierea depozitului Lidl de instalația militară. Investigațiile noastre au adus în atenția publică detalii despre terenurile cumpărate pentru proiect, autorizațiile obținute, conflictul cu MApN și riscurile invocate de Armată în legătură cu funcționarea radarului. Ulterior, colegii de la Libertatea au relatat pe larg cazul, care a fost preluat apoi de mai toate publicațiile importante din România.
Pentru cei care află abia acum de această situație trebuie spus că povestea a debutat în urmă cu cinci ani, când compania Lidl a cumpărat peste 23 de hectare de teren în comuna Cârcea pentru construirea unui depozit logistic. Terenurile au fost achiziționate de la primarul comunei, Valeriu Pupăză, direct sau prin firme controlate de familia acestuia, dar și de la alte persoane fizice. Condiția esențială a tranzacției era ca terenul să fie construibil și să fie obținută autorizația de construire. Autorizația a fost emisă de autorități în 2021, iar lucrările au început în toamna aceluiași an. Doar că, după ridicarea primelor structuri ale viitorului depozit, Ministerul Apărării a intervenit și a cerut oprirea lucrărilor, susținând că imobilul ar afecta funcționarea radarului militar. În documentele consultate de G4Media, reprezentanții MApN au arătat că depozitul, aflat la aproximativ 2.000 de metri de obiectivul militar, ar putea limita capacitatea radarului de a descoperi aeronave care zboară la înălțime mică pe direcția sud. Ministerul susține că o construcție de mari dimensiuni, cu o înălțime prognozată de aproximativ 20 de metri, poate diminua semnificativ eficiența echipamentelor militare. Cu alte cuvinte, ceea ce părea, pe hârtie, o investiție privată de retail și logistică a ajuns să fie tratată ca o potențială vulnerabilitate într-o zonă sensibilă pentru securitatea aeriană.
Înțelegerea prin care radarul urma să fie mutat
Unul dintre cele mai delicate episoade ale acestui caz îl reprezintă tranzacția extrajudiciară încheiată între MApN și Lidl, prin care ministerul era dispus să accepte mutarea radarului pe cheltuiala companiei germane, astfel încât depozitul logistic să poată fi construit. Această soluție a fost posibilă în baza unui ordin semnat de fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu (foto). Documentul prevedea amenajarea unei poziții temporare de funcționare a radarului pe perioada lucrărilor și relocarea efectivă a echipamentului militar într-un viitor amplasament, operațiune care urma să fie suportată financiar de pârâți, cu implicarea unui operator specializat și agreat de furnizorul echipamentelor sau de agenția NATO. Tranzacția nu a fost însă acceptată de judecătorul de la Tribunalul Dolj, care a considerat că speța depășește interesul strict al părților și privește un interes public major. Ulterior, dosarul a mers mai departe, iar procesul a cunoscut mai multe răsturnări de situație.
În luna martie 2024, judecătorii Curții de Apel Craiova au casat soluțiile anterioare prin care MApN obținuse anularea autorizației și demolarea construcției, iar cauza urma să fie rejudecată. În acel context, autorizația de construire rămânea în vigoare, iar depozitul ridicat parțial rămânea în picioare.
MApN nu mai susține tranzacția: „Contextul politico-militar s-a degradat”
Poziția Ministerului Apărării s-a schimbat între timp. Potrivit răspunsurilor transmise G4Media, MApN nu mai susține înțelegerea extrajudiciară prin care radarul ar fi fost mutat pe cheltuiala Lidl. Ministerul invocă faptul că radarul FPS-117 operat de Unitatea Militară 01803 L Cârcea nu deservește doar Armata României, ci este pus la dispoziția NATO și face parte din sistemul integrat de supraveghere și apărare al Alianței. Din acest motiv, o eventuală mutare sau supraînălțare a radarului ar trebui aprobată și de conducerea NATO. MApN mai arată că, după 2022, contextul politico-militar s-a degradat semnificativ, ceea ce face inoportună relocarea, chiar și temporară, a radarului. În plus, ministerul susține că radarul a intrat, începând cu decembrie 2022, într-un proces de modernizare printr-un contract cu Lockheed Martin, astfel că premisele tehnice de la momentul încheierii tranzacției nu mai sunt valabile.
Este, practic, una dintre marile întrebări ale acestui dosar: cum a fost posibil ca, într-o primă etapă, mutarea unui radar militar cu relevanță NATO să fie tratată ca o soluție acceptabilă pentru deblocarea unei investiții private, iar ulterior aceeași instituție să susțină că relocarea este inoportună și riscantă?
DNA cere documente, procesul merge înainte
Potrivit G4Media, în paralel cu litigiul civil se desfășoară cel puțin o anchetă penală. Ministerul Apărării a confirmat că DNA a solicitat, în februarie 2024, un document din dosarul civil privind disputa dintre MApN, Consiliul Județean Dolj și Lidl. În instanță, reprezentanții MApN au cerut suspendarea procesului până la soluționarea dosarelor penale aflate la diferite structuri de parchet, susținând că există motive să creadă că tranzacția privind mutarea radarului ar putea face obiectul cercetărilor penale. Cererea de suspendare a fost însă respinsă.
De partea cealaltă, Lidl susține că înțelegerea din 2022 rămâne valabilă și invocă faptul că ordinul de ministru care a permis tranzacția nu ar fi fost revocat printr-un act administrativ de același nivel. Compania contestă, de asemenea, expertizele tehnice și modul în care acestea au analizat impactul depozitului asupra radarului militar. Următorul termen în proces este programat la Tribunalul Dolj pe 5 iunie.
The post Cazul radarului NATO de la Cârcea ajunge și în atenția DNA appeared first on Indiscret in Oltenia.
